joi, 31 octombrie 2019

Ultima zi de octombrie

                        In 31 ale acestei luni TOAMNA, colorata si bogata se aseaza tacuta peste copaci si campuri. Acum picura din gandurile ei peste orasul gri, incercand sa spele acest Bucuresti.

miercuri, 30 octombrie 2019

Ingerul

                               Stau cu sufletul ghemuit de emotii, incercand sa nu ma sparg in mii de bucati si din grija fireasca de a nu ma imprastia, incerc sa ma tin la un loc prin indemnul acestui suflet al meu, prin taria si lupta prin care el a stiut si stie sa iti fie aproape. Si am grija sa nu ma departez, cu aripile mele, acoperis sa iti masor si casa buna sa iti fac.                                  
                                  Dar in fiecare clipa stiute si nestiute, mai mult rele decat bune se agata si ma trag in jos cu bolovani de tristete, frica si nesiguranta gandurile si facaturile. DE ANI BUNI MA IMPOTRIVESC lor si totusi raman alaturi ca o salcie langa un lac inalbastrit si plin de racoare in care sper ca bunul DUMNEZEU sa isi verse o lacrima.

vineri, 18 octombrie 2019

Cu ce gresim ?

                                            O coala alba de hartie se asterne in fata mea ca o partie alba, frumos aranjata pentru schiorii care se inlantuie in miscare si la un moment dat isi iau zborul. Isi iau zborul si cuvintele mele si spera ca dincolo de saltul mortal in adancul sufletului meu sa aterizeze in picioare si sa treaca cu bine linia de final.                
                  Cu totii suntem prinsi intr-o cursa nebuna cu noi insine, bombardati de ganduri si sentimente, incercandu-le pe toate.
Azi sunt invaluita intr-un bulgare mare de tristete.A nins mult azi-noapte cu amaraciune si a umplut toate golurile inimii mele, incat dimineata a venit pe nepregatite.
Stiu ca in alta parte femei fericite, daca exista pe deplin, aprind zambete si ridica o scara pana la cer sufletului pereche.Cunosc sentimentul de grija si bucurie cand nu exista o minune mai mare decat aceea de a fi in preajma. Am urcat nu o data pe treptele acestei scari fara grija ca o sa ma prabusesc.
                  Dar a venit o secunda in care scanteia divina care aprinde iubirea nu a trecut de intunericul din casa. Si ce casa! Nu a mea! Mai bine ca atunci cand facem ultimul salt, este mult prea grea. Sufletul este usor si nu se impovareaza cu nimic. El zboara si ajunge in unica CASA, care ne cuprinde pana la urma pe toti.
                    Casa aceasta sustine ALBASTRUL si intreg UNIVERSUL!
Tu ramai in a ta! Nu te vei putea desprinde nicicand  de zidurile ei, de amintirile care le sustin, de material.
Trage cu ochiul la geamul  descoperit si fii asa cum stii.