Buna dimineata!

SUNTEM INTR-O DIMINEATA DE 20 NOIEMBRIE , ANUL 2017 si
imi randuiesc cuvintele, unul cate unul ca niste soldati credinciosi.
Sunt singurele pe care contez atunci cand sufletul meu este prea plin sau prea gol.Cuvintele imi recladesc si imi recompun, ca un joc, starea.Si o data ce reusesc sa le articulez ma simt usurata de-a binelea caci o mare greutate mi s-a luat de pe suflet.
Suntem in postul Craciunului

O zi din an cat o viata!

Anul ne-a adus o primavara ale carei culori
nu mi s-au parut niciodata mai adevarate ca acum.
NU LE-AM OBSERVAT CUM MANGAIE CERUL SI SE REFLECTA IN adancimea lui iar dincolo doi ochi deloc tematori se leaga de sufletele noastre printr-un adevar.Adevarul ca nimic din tot ce ni se intampla nu se intampla in zadar.
Caci altfel ne vom uda cu buna stiinta de cate ori ploia va insista sa cada, de cate ori albul zapezii ne va topi intr-un fulg,crinii ne vor sorbi intr-o cupa si ne vom imbolnavi de tristetea frunzelor ce cad intr-o toamna.....nestiind ca suntem aici, in acest plan TOCMAI PENTRU A LE INCERCA.